Capítulo primero. Que trata de la condición y ejercicio del famoso hidalgo don Quijote de la Mancha

Capitolul întâi. Care tratează despre condiția și activitățile faimosului cavaler Don Quijote de la Mancha.

En un lugar de la Mancha, de cuyo nombre no quiero acordarme, no ha mucho tiempo que vivía un hidalgo de los de lanza en astillero, adarga antigua, rocín flaco y galgo corredor.

Într-un loc din Mancha, al cărui nume nu vreau să-l amintesc, a trăit nu demult un cavaler cu o lance spartă, o sabie veche, un cal slab și un câine de vânătoare.

Una olla de algo más vaca que carnero, salpicón las más noches, duelos y quebrantos los sábados, lantejas los viernes, algún palomino de añadidura los domingos, consumían las tres partes de su hacienda.

O oală cu ceva mai mult carne de vită decât de oaie, carne de porc majoritatea serilor, dueluri și necazuri sâmbăta, lăcuste vineri, câte un porumbel în plus duminica, consumau cele trei părți ale averii lui.

El resto della concluían sayo de velarte, calzas de velludo para las fiestas, con sus pantuflos de lo mesmo, y los días de entresemana se honraba con su vellorí de lo más fino.

Restul îl cheltuia cu hainele de velluto, cizme de blană pentru sărbători, cu șosetele din aceeași materie, iar în zilele de săptămână se mândrea cu hainele lui de blană cele mai fine.

Tenía en su casa una ama que pasaba de los cuarenta, y una sobrina que no llegaba a los veinte, y un mozo de campo y plaza, que así ensillaba el rocín como tomaba la podadera.

Avea în casă o servitoare care trecea de patruzeci de ani, o nepoată care nu ajunsese la douăzeci și un băiat de țară și de câmp, care atât șaua calul, cât și lupta cu taurii.

Frisaba la edad de nuestro hidalgo con los cincuenta años; era de complexión recia, seco de carnes, enjuto de rostro, gran madrugador y amigo de la caza.

Vârsta cavalerului nostru se apropia de cincizeci de ani; era de statură robustă, uscat la carne, cu fața aspră, un mare matinal și un iubitor al vânătorii.

Quieren decir que tenía el sobrenombre de Quijada, o Quesada, que en esto hay alguna diferencia en los autores que deste caso escriben; aunque, por conjeturas verosímiles, se deja entender que se llamaba Quejana.

Se spune că ar fi avut porecla de Quijada sau Quesada, că există unele diferențe între autorii care scriu despre acest caz; deși, prin conjecturi plauzibile, se înțelege că numele lui era Quejana.

Pero esto importa poco a nuestro cuento; basta que en la narración dél no se salga un punto de la verdad.

Dar acest lucru nu contează prea mult pentru povestea noastră; este suficient ca în narațiune să nu se abată nici măcar un pic de la adevăr.

Es, pues, de saber que este sobredicho hidalgo, los ratos que estaba ocioso, que eran los más del año, se daba a leer libros de caballerías, con tanta afición y gusto, que olvidó casi de todo punto el ejercicio de la caza, y aun la administración de su hacienda.

Așadar, trebuie să știm că acest cavaler, în timpul liber, care era majoritatea anului, se dedica citirii cărților de cavalerie, cu atâta pasiune și plăcere, încât a uitat aproape complet de practicarea vânătorii și chiar de administrarea averii sale.

Y llegó a tanto su curiosidad y desatino en esto, que vendió muchas hanegas de tierra de sembradura para comprar libros de caballerías en que leer, y así, llevó a su casa todos cuantos pudo haber dellos;

Și curiozitatea și nechibzuința lui au mers atât de departe în acest sens, încât a vândut multe hectare de teren arabil pentru a cumpăra cărți de cavalerie de citit și, astfel, a adus acasă toate cele pe care le-a putut găsi.

y de todos, ningunos le parecían tan bien como los que compuso el famoso Feliciano de Silva, porque la claridad de su prosa y aquellas entricadas razones suyas le parecían de perlas, y más cuando llegaba a leer aquellos requiebros y cartas de desafíos, donde en muchas partes hallaba escrito:

Dintre toate, niciuna nu i se părea la fel de bună ca cele compuse de celebrul Feliciano de Silva, deoarece claritatea prozei și acele rațiuni subtile i se păreau ca niște perle, mai ales când ajunsese să citească acele intrigi și scrisori de sfidare, în care găsea scris în multe părți:

La razón de la sinrazón que a mi razón se hace, de tal manera mi razón enflaquece, que con razón me quejo de la vuestra fermosura.

Motivul nebuniei care se face nebună în mintea mea, în așa fel încât mintea mea slăbește, și pe bună dreptate mă plâng de frumusețea voastră.

Y también cuando leía:

Și, de asemenea, când citea:

...los altos cielos que de vuestra divinidad divinamente con las estrellas os fortifican, y os hacen merecedora del merecimiento que merece la vuestra grandeza.

...cerurile înalte care vă fortifică divin cu stelele și vă fac demne de meritul pe care îl merită măreția voastră.

Con estas razones perdía el pobre caballero el juicio, y desvelábase por entenderlas y desentrañarles el sentido, que no se lo sacara ni las entendiera el mesmo Aristóteles, si resucitara para sólo ello.

Din aceste rațiuni, sărmanul cavaler își pierdea judecata și rămânea treaz încercând să le înțeleagă și să le descifreze sensul, ceea ce nici măcar Aristotel însuși nu ar fi reușit să facă, dacă ar fi fost înviat doar pentru asta.

No estaba muy bien con las heridas que don Belianís daba y recebía, porque se imaginaba que, por grandes maestros que le hubiesen curado, no dejaría de tener el rostro y todo el cuerpo lleno de cicatrices y señales.

Nu se descurca prea bine cu rănile pe care le dădea și le primea don Belianís, deoarece își imagina că, indiferent cât de buni ar fi fost medicii care l-ar fi tratat, ar fi rămas cu fața și tot corpul plin de cicatrici și semne.

Pero, con todo, alababa en su autor aquel acabar su libro con la promesa de aquella inacabable aventura, y muchas veces le vino deseo de tomar la pluma y dalle fin al pie de la letra, como allí se promete;

Cu toate acestea, lăuda autorul pentru faptul că își încheia cartea cu promisiunea unei aventuri fără sfârșit și, de multe ori, i-a venit dorința de a lua stiloul și de a o încheia exact cum se promitea acolo.

y sin duda alguna lo hiciera, y aun saliera con ello, si otros mayores y continuos pensamientos no se lo estorbaran.

Și, fără nicio îndoială, ar fi făcut-o și ar fi reușit, dacă alte gânduri mai importante și continue nu i-ar fi stat în cale.

Tuvo muchas veces competencia con el cura de su lugar —que era hombre docto, graduado en Sigüenza—, sobre cuál había sido mejor caballero: Palmerín de Ingalaterra o Amadís de Gaula;

A avut de multe ori o dispută cu preotul din satul său – care era un bărbat erudit, absolvent la Sigüenza – despre care dintre ei a fost un cavaler mai bun: Palmerín din Ingalaterra sau Amadís din Gaula;

mas maese Nicolás, barbero del mesmo pueblo, decía que ninguno llegaba al Caballero del Febo, y que si alguno se le podía comparar, era don Galaor, hermano de Amadís de Gaula, porque tenía muy acomodada condición para todo; que no era caballero melindroso, ni tan llorón como su hermano, y que en lo de la valentía no le iba en zaga.

dar maestrul Nicolás, barbierul din același sat, spunea că niciunul nu se putea compara cu Cavalerul Febului și că, dacă cineva se putea compara cu el, acesta era don Galaor, fratele lui Amadís din Gaula, deoarece avea o dispoziție foarte bună pentru orice; că nu era un cavaler pretențios, nici atât de plângăcios ca fratele său, și că în ceea ce privește curajul, nu era cu mult în urmă.

En resolución, él se enfrascó tanto en su letura, que se le pasaban las noches leyendo de claro en claro, y los días de turbio en turbio; y así, del poco dormir y del mucho leer, se le secó el celebro, de manera que vino a perder el juicio.

Pe scurt, el se cufunda atât de mult în lectură, încât nopțile treceau citind de la un capăt la altul, iar zilele într-un amestec de lumină și întuneric; și astfel, din cauza somnului insuficient și a lecturii excesive, i s-a uscat creierul, încât a ajuns să-și piardă judecata.

Llenósele la fantasía de todo aquello que leía en los libros, así de encantamentos como de pendencias, batallas, desafíos, heridas, requiebros, amores, tormentas y disparates imposibles;

Fantezia lui era plină de tot ceea ce citea în cărți, atât de incantații, cât și de certuri, bătălii, provocări, răni, insulte, iubiri, furtuni și absurdități imposibile;

y asentósele de tal modo en la imaginación que era verdad toda aquella máquina de aquellas sonadas soñadas invenciones que leía, que para él no había otra historia más cierta en el mundo.

și s-a înrădăcinit atât de mult în imaginația lui încât toată acea mașinărie a invențiilor sonante pe care le citea era reală pentru el, și nu exista nicio altă istorie mai sigură în lume.

Decía él que el Cid Ruy Díaz había sido muy buen caballero, pero que no tenía que ver con el Caballero de la Ardiente Espada, que de sólo un revés había partido por medio dos fieros y descomunales gigantes.

Spunea că Cid Ruy Díaz fusese un cavaler foarte bun, dar că nu se putea compara cu Cavalerul Săbiei Arzătoare, care, dintr-o singură înfrângere, a împărțit în două doi giganți feroce și disproporționați.

Mejor estaba con Bernardo del Carpio, porque en Roncesvalles había muerto a Roldán el encantado, valiéndose de la industria de Hércules, cuando ahogó a Anteo, el hijo de la Tierra, entre los brazos.

Prefera mai mult pe Bernardo del Carpio, deoarece la Roncesvalles l-a ucis pe Roldán cel fermecat, folosind ingeniozitatea lui Hercule, când acesta a înecat pe Anteo, fiul Pământului, în brațele sale.

Decía mucho bien del gigante Morgante, porque, con ser de aquella generación gigantea, que todos son soberbios y descomedidos, él solo era afable y bien criado.

A vorbit foarte bine despre gigantul Morgante, deoarece, deși făcea parte din acea generație de giganți, toți fiind aroganți și nepoliticoși, el singur era amabil și bine crescut.

Pero, sobre todos, estaba bien con Reinaldos de Montalbán, y más cuando le veía salir de su castillo y robar cuantos topaba, y cuando en allende robó aquel ídolo de Mahoma que era todo de oro, según dice su historia.

Dar, mai presus de toate, îi plăcea foarte mult Reinaldos de Montalbán, și mai ales când îl vedea plecând din castelul său și jefuind pe toți cei pe care îi întâlnea, și când, în afara țării, a furat idolul lui Mahomed, care era tot din aur, conform relatării sale.

Diera él, por dar una mano de coces al traidor de Galalón, al ama que tenía, y aun a su sobrina de añadidura.

L-a trădat pe trădătorul Galalón, pe amanta sa și chiar pe nepoata sa.

En efeto, rematado ya su juicio, vino a dar en el más estraño pensamiento que jamás dio loco en el mundo;

Într-adevăr, odată ce judecata lui fusese complet pierdută, el a ajuns la cea mai stranie idee pe care a avut-o vreodată un nebun în lume;

y fue que le pareció convenible y necesario, así para el aumento de su honra como para el servicio de su república, hacerse caballero andante, y irse por todo el mundo con sus armas y caballo a buscar las aventuras y a ejercitarse en todo aquello que él había leído que los caballeros andantes se ejercitaban,

și anume că i s-a părut potrivit și necesar, atât pentru a-și spori onoarea, cât și pentru a servi republica sa, să devină un cavaler rătăcitor și să plece în toată lumea cu armele și caiul său, în căutarea aventurilor și pentru a se antrena în tot ceea ce a citit că cavalerii rătăcitori își antrenau.

deshaciendo todo género de agravio, y poniéndose en ocasiones y peligros donde, acabándolos, cobrase eterno nombre y fama.

eliberând tot felul de nedreptăți și punându-se în situații și pericole în care, după ce le rezolva, ar fi câștigat o faimă și un renume veșnic.

Imaginábase el pobre ya coronado por el valor de su brazo, por lo menos, del imperio de Trapisonda; y así, con estos tan agradables pensamientos, llevado del estraño gusto que en ellos sentía, se dio priesa a poner en efeto lo que deseaba.

Se imagina pe el însuși, încoronat de bravura sa, cel puțin a Imperiului Trapezuntului; și astfel, cu aceste gânduri plăcute, condus de un gust ciudat pe care îl simțea în ele, s-a grăbit să pună în practică ceea ce dorea.

Y lo primero que hizo fue limpiar unas armas que habían sido de sus bisabuelos, que, tomadas de orín y llenas de moho, luengos siglos había que estaban puestas y olvidadas en un rincón.

Iar primul lucru pe care l-a făcut a fost să curețe niște arme care aparținuseră bunicilor săi, care, acoperite de rugină și pline de mucegai, stăteau de mult timp uitate într-un colț.

Limpiólas y aderezólas lo mejor que pudo, pero vio que tenían una gran falta, y era que no tenían celada de encaje, sino morrión simple; mas a esto suplió su industria, porque de cartones hizo un modo de media celada, que, encajada con el morrión, hacían una apariencia de celada entera.

Le-a curățat și le-a aranjat cât de bine a putut, dar a observat că le lipsea ceva important, și anume o căști de broderie, ci doar un casc de simplu; dar ingeniozitatea sa a reușit să rezolve această problemă, deoarece a făcut din carton un fel de căști de broderie, care, asociate cu cascul, dădeau iluzia unei căști întregi.

Es verdad que para probar si era fuerte y podía estar al riesgo de una cuchillada, sacó su espada y le dio dos golpes, y con el primero y en un punto deshizo lo que había hecho en una semana;

Este adevărat că, pentru a testa dacă era puternic și putea suporta riscul unei lovituri de cuțit, a scos sabia și a dat două lovituri, iar primul lovitură a distrus ceea ce făcuse într-o săptămână;

y no dejó de parecerle mal la facilidad con que la había hecho pedazos, y, por asegurarse deste peligro, la tornó a hacer de nuevo, poniéndole unas barras de hierro por de dentro, de tal manera que él quedó satisfecho de su fortaleza; y, sin querer hacer nueva experiencia della, la diputó y tuvo por celada finísima de encaje.

și nu a putut să nu-i pară rău de ușurința cu care o distrusese și, pentru a se asigura că nu va mai exista un astfel de pericol, a refăcut-o din nou, introducând niște bare de fier în interior, astfel încât a fost mulțumit de rezistența ei; și, fără a dori să facă o nouă experiență cu ea, a decis să o folosească și să o considere o căști de broderie foarte fină.

Fue luego a ver su rocín, y, aunque tenía más cuartos que un real y más tachas que el caballo de Gonela, que tantum pellis et ossa fuit, le pareció que ni el Bucéfalo de Alejandro ni Babieca el del Cid con él se igualaban.

Apoi a mers să-și vadă calul și, deși avea mai multe cusături decât un bănuț și mai multe pete decât calul lui Gonela, care era doar piele și oase, i-a părut că nici Bucéfalo al lui Alexandru, nici Babieca al lui Cid nu se puteau compara cu el.

Cuatro días se le pasaron en imaginar qué nombre le pondría; porque, según se decía él a sí mesmo, no era razón que caballo de caballero tan famoso, y tan bueno él por sí, estuviese sin nombre conocido; y ansí, procuraba acomodársele de manera que declarase quién había sido, antes que fuese de caballero andante, y lo que era entonces;

Patru zile a petrecut gândindu-se ce nume să-i dea; pentru că, după cum își spunea el însuși, nu era rezonabil ca un cavaler atât de faimos și atât de bun el însuși să rămână fără un nume cunoscut; și, astfel, căuta să-i găsească un nume care să declare cine fusese el înainte să fie un cavaler rătăcitor și cine era el acum.

pues estaba muy puesto en razón que, mudando su señor estado, mudase él también el nombre, y le cobrase famoso y de estruendo, como convenía a la nueva orden y al nuevo ejercicio que ya profesaba.

Căci era foarte conștient de faptul că, schimbându-și starea de nobil, ar trebui să-și schimbe și numele, și să-și facă un nume faimos și răsunător, așa cum se potrivea noului ordin și noului exercițiu pe care le profesa deja.

Y así, después de muchos nombres que formó, borró y quitó, añadió, deshizo y tornó a hacer en su memoria e imaginación, al fin le vino a llamar Rocinante: nombre, a su parecer, alto, sonoro y significativo de lo que había sido cuando fue rocín, antes de lo que ahora era, que era antes y primero de todos los rocines del mundo.

Și astfel, după ce a format, a șters și a adăugat multe nume în memoria și imaginația sa, în cele din urmă a hotărât să-l numească Rocinante: un nume, după părerea lui, măreț, sonor și semnificativ pentru ceea ce fusese el când era un rocin, înainte de a fi ceea ce era acum, care era înainte și primul dintre toate rocinile din lume.

Puesto nombre, y tan a su gusto, a su caballo, quiso ponérsele a sí mismo, y en este pensamiento duró otros ocho días, y al cabo se vino a llamar don Quijote;

După ce i-a dat un nume, și unul pe placul său, calului său, a dorit să-și dea și un nume lui însuși, și în acest gând a persistat timp de opt zile, iar în cele din urmă s-a hotărât să se numească Don Quijote;

de donde —como queda dicho— tomaron ocasión los autores desta tan verdadera historia que, sin duda, se debía de llamar Quijada, y no Quesada, como otros quisieron decir.

de unde – după cum s-a spus – autorii acestei povești adevărate au luat ocazia de a-l numi Quijada, și nu Quesada, așa cum alții au dorit să spună.

Pero, acordándose que el valeroso Amadís no sólo se había contentado con llamarse Amadís a secas, sino que añadió el nombre de su reino y patria, por Hepila famosa, y se llamó Amadís de Gaula, así quiso, como buen caballero, añadir al suyo el nombre de la suya y llamarse don Quijote de la Mancha, con que, a su parecer, declaraba muy al vivo su linaje y patria, y la honraba con tomar el sobrenombre della.

Dar, aducându-și aminte că bravul Amadis nu se mulțumise doar să se numească Amadis, ci adăugase și numele regatului și patriei sale, Hepila cea faimoasă, și se numise Amadis de Gaula, astfel a dorit, ca un cavaler bun, să adauge numele țării sale numelui său și să se numească Don Quijote de la Mancha, prin care, după părerea lui, declara foarte clar genealogia și patria sa și o onora luând numele acestora.

Limpias, pues, sus armas, hecho del morrión celada, puesto nombre a su rocín y confirmándose a sí mismo, se dio a entender que no le faltaba otra cosa sino buscar una dama de quien enamorarse; porque el caballero andante sin amores era árbol sin hojas y sin fruto y cuerpo sin alma. Decíase él a sí:

Așadar, după ce-și curățase armele, făcuse un cascolet, și-a dat un nume calului său și s-a confirmat pe sine, și-a dat seama că nu-i lipsea nimic altceva decât să caute o doamnă de care să se îndrăgostească; pentru că un cavaler rătăcitor fără iubire era un copac fără frunze și fructe și un trup fără suflet. Își spunea:

— Si yo, por malos de mis pecados, o por mi buena suerte, me encuentro por ahí con algún gigante, como de ordinario les acontece a los caballeros andantes, y le derribo de un encuentro, o le parto por mitad del cuerpo, o, finalmente, le venzo y le rindo,

– Dacă eu, din cauza păcatelor mele, sau din norocul meu, mă întâlnesc pe drum cu un gigant, așa cum li se întâmplă de obicei cavalerilor rătăcitori, și-l dobor dintr-o confruntare, sau-l despărț în două, sau, în sfârșit, îl înving și-l supun,

¿no será bien tener a quien enviarle presentado y que entre y se hinque de rodillas ante mi dulce señora, y diga con voz humilde y rendido:

nu ar fi bine să am pe cine să-l prezint în fața dulcei mele doamne și să intre și să se încrunche de genunchi în fața ei, și să spun cu o voce smerită și supusă:

"Yo, señora, soy el gigante Caraculiambro, señor de la ínsula Malindrania, a quien venció en singular batalla el jamás como se debe alabado caballero don Quijote de la Mancha, el cual me mandó que me presentase ante vuestra merced, para que la vuestra grandeza disponga de mí a su talante"?

„Doamnă, eu sunt gigantul Caraculiambro, stăpânul insulei Malindrania, pe care l-am învins într-o bătălie unică cavalerul Don Quijote de la Mancha, care m-a trimis să mă prezint în fața maiestății voastre, pentru ca măreția voastră să dispună de mine după bunul plac”?

¡Oh, cómo se holgó nuestro buen caballero cuando hubo hecho este discurso, y más cuando halló a quien dar nombre de su dama!

O, cât s-a bucurat bunul nostru cavaler când a rostit aceste cuvinte, și mai ales când a găsit pe cineva care să-i dea numele doamnei lui!

Y fue, a lo que se cree, que en un lugar cerca del suyo había una moza labradora de muy buen parecer, de quien él un tiempo anduvo enamorado, aunque, según se entiende, ella jamás lo supo, ni le dio cata dello.

Și se crede că într-un loc din apropierea casei lui era o fată fermieră foarte frumoasă, de care el fusese o vreme îndrăgostit, deși, după câte se pare, ea nu a știut niciodată și nu i-a acordat nicio atenție.

Llamábase Aldonza Lorenzo, y a ésta le pareció ser bien darle título de señora de sus pensamientos; y, buscándole nombre que no desdijese mucho del suyo, y que tirase y se encaminase al de princesa y gran señora, vino a llamarla Dulcinea del Toboso, porque era natural del Toboso; nombre, a su parecer, músico y peregrino y significativo, como todos los demás que a él y a sus cosas había puesto.

Se numea Aldonza Lorenzo, și lui i s-a părut bine să-i dea titlul de doamna gândurilor lui; și, căutând un nume care să nu contrazică prea mult al ei și care să tindă și să se îndrepte spre cel de prințesă și mare doamnă, a venit să o numească Dulcinea del Toboso, pentru că era din Toboso; un nume, după părerea lui, muzical și peregrin și semnificativ, ca toate celelalte pe care le-a pus el și lucrurile lui.